Cuvinte-cheie: tipografie, cultură, carte, spiritualitate, Mitropolit, mănăstire, București, Constantin Brâncoveanu, Antim Ivireanul
Rezumat:
Studiul de față își propune să prezinte evoluția tiparului bucureștean de la începutul secolului al XVIII-lea. Este de un real folos să cunoaștem etapele parcurse de tiparul românesc în dezvoltarea sa, într-o epocă în care internetul și calculatorul au prins din ce în ce mai mult teren în detrimentul cărții tipărite. Tocmai de aceea, analiza unui fragment din istoria tiparului românesc ne va face să înțelegem mai bine însemnătatea pe care a avut-o invenția lui Guttenberg în dezvoltarea culturii și a intelectualității românești. Cu patru centre tipografice în funcțiune în primii ani ai secolului al XVIII-lea, tiparul din capitala Țării Românești a avut un rol însemnat în susținerea și răspândirea culturii românești, dar nu numai. Totodată nu trebuie să uităm nici contribuția lui de a produce carte tipărită pentru nevoile cultului, precum și pentru sprijinirea Ortodoxiei de pretutindeni cu tipărituri de literatură religioasă și doctrinar-teologică.
Pagini: 110-122