Autor: Prof. dr. Cosmin Vilău
Cuvinte-cheie: grafie, inscripție, slavo-română, Mircea-Vodă, Basarabi-Murfatlar, Sângeorgiu-Hunedoara, hastă
Rezumat:
Studiul prezintă o analiză a evoluției formei grafice a literei i din scrierea veche slavă în slavona românească, având ca izvoare cele mai vechi inscripții din spațiul românesc, din intervalul secolelor X-XIV: inscripția de la Mircea Vodă (943), inscripțiile de la Basarabi-Murfatlar, inscripția de la Brașov din secolul al XII-lea și inscripția de la Sângeorgiu-Hunedoara (1313-1314). Se poate constata că în secolele X-XII s-a scris cu hasta de la mijloc orizontală, apoi cu aceeași hastă în formă oblică, dar în trepte, scriitorul încălcând normele scrierii inițiale a acestei litere. Această tradiție s-a păstrat și în inscripția de la Sângeorgiu (cu o singură excepție), având ca model grafic presupusele scrieri existente aici la edificiile religioase datate cu două secole mai înainte. Elementele românești din aceste texte sunt o dovadă a existenței slavonei românești în secolul al XII-lea, cu particularități specifice într-un spațiu extra slav și o mărturie a existenței creștinismului ortodox de rit slav la un popor de neam latin.
Pagini: 135-146